4.1.Snobismul funcţionarului public – mereu prezent, mereu
nerecunoscut
Odată cu avansarea în scara ierarhică,
s-a născut şi ideea de funcţionar public,
mai simplu spus, de om care mediază
relaţiile între cetăţeanul de rând şi administraţia
publică. Atribuţiile, obligaţiile şi
restricţiile funcţionarilor publici sunt bine cunoscute, prin lege şi deseori
mediatizate. Un aspect mai puţin cunoscut în mass media dar adesea subiect de
discuţie în rândul oamenilor “simpli” este snobismul funcţionarilor publici.
Acesta iese în evidenţă prin manifestările atât intercolegiale, la locul de
muncă, cât şi prin etalarea în cercul de prieteni a funcţiei, importanţei şi
puterii deţinute…
Doar prin simplul fapt că ȋți faci
datoria şi că ține de tine ȋntocmirea anumitor documente, nu te face supra-om. Idolatrizarea
funcției şi aşteptarea de capete plecate sau de atenții din partea oamenilor ce
vin cu problema la funcționarii publici este deja un subiect depăşit şi totuşi
mereu actual. Vrem cică să devenim țară Europeană. Măi dar cum, că puțim a
corupție de la frunce? Toți aşteaptă să le pice ceva, toți vor funcții cȃt mai
ȋnalte, salarii mari, să nu facă nimic şi să o ducă bine. Dar pe spinarea cui? A
cetățeanului din țară care alege să voteze sau nu? A celui din Diasporă care
votează sau se abține? Mă gȃndesc că nu poți lua la nesfȃrşit cu neruşinare şi
să mai şi rȃnjeşti pe posturile TV.
Din păcate, mulți funcționari
publici abuzează de funcția lor şi nu deservesc corespunzător oamenii de rȃnd,
tratȃndu-le cererile cu ȋntȃrzieri, indiferență sau pasȃnd persoana de la un
birou la altul pȃnă se satură să le mai ceară ajutor. Noi nu vrem să respectăm natura, cum să ne respectăm semenii?
0 Comments