Cum ne găsim liniştea ? Ce
ne face liniştiți? Ce ne produce nelinişte?
Pentru unii liniştea ȋnseamnă
o plimbare alături de persoana iubita. Pentru alții, ȋnseamnă siguranța locului
de muncă şi a unui trai ȋndestulător (when is enough, really enough?). Pentru
alții liniştea ȋnseamnă adliteram linişte, retragere ȋntr-o cameră, ȋntr-o
locație şi reflectare. De am avea cu toții timpul săne liniştim sufletul zilnic,
oare nu am fi mai uşurați şi mai energici? Pentru mine liniştea ȋnseamnă să pot
să-mi adun gȃndurile, să mă pot ruga, să mă ştiu ȋn siguranță.
Despre ce ne produce
nelinişte, ȋn majoritate cred că sunt frici
(actuale şi moştenite), prea multe griji despre ce gȃndesc ceilalți
despre noi, eterna “teamă a zilei de mȃine” (de parcă ai putea schimba ceva din
viitor), lipsa credinței sau o credință greşită ȋn ceva anume (exemplu zodii,
reȋncarnare, droguri, alcool, etc).
Un lucru ştiu sigur,, liniştea
nu o găsim prin comparație. Liniştea
interioară se simte. Nu se cumpără, nici nu se dăruieşte. Este
un proces ȋntreg prin care prebuie săajungi pentru a o dobȃndi şi cred că
ȋncepe cu controlarea emoțiilor. Asta
nu ȋnseamnă omiterea lor sau minciuna.
Cine nu are linişte, nici
nu o poate dărui. Isus este cel mai bun exemplu ȋn acest caz cȃnd spunea “ Vă
las pace, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau aşa cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure
inima, nici să nu se înspăimânte!” (Ioan 14:27)
0 Comments