Am păstrat doliu zilele acestea pentru un prieten drag, Florin Isaila. Acesta a murit “cu zile”, şi n-a apucat să-şi mai serbeze ziua ȋn 27 Dec. Ȋmi voi aminti de el cu drag, de lucrurile bune ce le-a făcut, de voioşia lui şi de spiritul lui liber. Nu pot să cred că ai plecat aşa de repede dintre noi, am vorbit pe 6 Dec ultima oară. Sper ca ne vom revedea ȋn acel loc frumos numit Rai.
https://alba24.ro/foto-accident-grav-intre-sona-si-lunca-tarnavei-o-ranita-dupa-ce-un-autoturism-s-a-ciocnit-de-un-camion-745020.html?fbclid=IwAR0hSEp_tq3Vbelx6-UrZtt0LtfhoqIfBZEo2SXXjnforl40xLxhQTmBtCI
Niciodată nu suntem pregătiţi să murim, la fel cum nimeni nu ne pregăteşte să ne naştem. Lucrurile acestea miraculoase, unice ȋn viaţă se ȋntȃmplă… Cum trecem peste ele ţine de fiecare.
Ȋntr-o conversaţie cu el, părintele Ghelasie mi-a spus că există două tipuri de judecată după moarte: judecata ta personală şi judecata consecinţelor faptelor tale. Nu ȋnţelegeam de ce ȋmi vorbea despre moarte cȃnd eu doream să ȋmi vestească despre viaţă… Dar am ȋnţeles că e greşit să ȋmi judec bunicul şi că aşa nu voi putea să ȋl iert.
0 Comments