Snobul şi averea (un subiect inepuizabil...)

3.     Snobul şi averea

     Înţelepciunea banului este o altă formă de snobism. De ce? Explicaţia o găsim în modul de administrare a banilor, a averii. În cazul celor bogaţi şi foarte bogaţi, situaţia este evidentă. Sunt consideraţi snobi de către ceilalţi şi inevitabil îsi confirmă etichieta prin acţiuni şi atitudini. Se etalează cu ce au, mândrindu-se nespus de bogăţiile lor, şi ignorând, în majoritate, pe cei mai puţini favorizaţi de soartă.

      Acest tip de snobi adoră să fie în centrul atenţiei, să aibe cât mai multă faimă, sunt avizi după putere, vor să fie adoraţi, puşi pe un piedestal – lucru de care un se satură.

      Pe snob trebuie să ȋl lauzi pentru orice, oricȃnd şi oricum, ȋi va place, ȋi va gȃdila orgoliul nemărginit. Să un cumva să ȋl faci sărac sau să ȋi spui că un are haine la modă, sau maşini mişto. El va ȋncerca să parvină prin orice mijloace, să imite. Iar cum inteligența un poate să şi-o implanteze, va deveni o persoană invidioasă şi iscoditoare, care se va făli cu ce avuție are. Probabil va fi una dina cele persoane care se lamentează că nu au bani. Ştiți şi voi vorba aceea: de la cine se plȃnge că nu are să iei…    

      Mă gȃndesc că Dumnezeu i-a dat fiecăruia atȃt cȃt poate să ducă. Dar omul insistă adesea să se ȋmpovăreze şi apoi să se lamenteze…   tot lui Dumnezeu se plȃnge că i-a dat prea multe poveri.